Asa a fost sa fie, asa este si asa va fi...

Voi ce parere aveti despre toate alegerile astea?! Eu unu imi doresc sa fie cat mai multe, numai bine asa se mai asfalteaza o strada, se mai renoveaza o cladire si se mai modernizeaza un autobuz. Daca nu e campanie electorala, nu se face nimic. Ma scuzati, se face ceva, se mai pune cate o bordura pe `ici pe `colo.Mmda, trebuie sa le mai iasa si lor ceva bani, doar nu au fost votati in functiile respective degeaba. Sincer, daca as fi in locul lor tot asa as face, cu aceeasi nesimtire de care dau si ei dovada.

Deci ati fost azi la vot?! Ati "votat bine"?! Eu unul, sincer, nu m-am dus pentru ca desi stiu ca votul meu (nu) conteaza, stiu deasemenea ca sunt toti la fel. Spun 10 minciuni ca sa fie alesi, apoi se retrag cu totii la birourile lor si inchid ochii. Si noi facem la fel, ne retragem la cocioabele noastre , inchidem ochii si speram. La ce speram?! Speram sa o ducem mai bine, sa ni se iveasca o sansa sa nu pierim... asta e Romania! Aaa... inca o chestie... E recesiune?! Pentru cine?! Pentru ei?! Mai mult ca sigur nu, caci daca era, nu cheltuiau ei atat pe materiale electorale. Dar in fine, sa nu uitam sa zambim, sa speram si "sa traim bine!".

Nu stiu...

Nu pot sa inteleg, a dat soarele afara si mie imi e tot frig. Nu stiu ce mi se intampla. Incerc din rasputeri sa ma incalzesc si nu reusesc. Astept o raza de lumina, sa ma mangaie pe obraz, sa ma incalseazca, sa ma trezeasca din nou la viata. Astept... astept... si iar astept... intarzie sa apara. "De ce nu vine?! Cat mai trebuie sa astept?!", aceste intrebari imi trec prin gand usor. Incerc sa le gasesc raspunsuri, dar in zadar. Trec milioane de raspunsuri prin mintea, dar nici unul nu se potriveste. "Daca o caut, o gasesc?!",o alta intrebare. Incercand sa-i aflu raspunsul incep sa caut. Caut... caut... si iar caut dar, degeaba. Obosit ma asez pe un scaun vechi, si continui sa gandesc.O alta intrebare fara raspuns, "De ce am obosit?!", imi trece prin minte. Si din fiecare intrebare mai rasare o intrebare fara raspuns, "Am facut ceva de nu vine?!De ce trebuie sa astept?!De ce am nevoie de odihna?!De ce toate astea mie?!". Vreau raspunsuri, nu intrebari. Tresar usor am gasit un raspuns universal. Un raspuns care nu-mi raspunde la nici o intrebare dar, totusi, e un raspuns. O urma de zambet se vede pe fata mea. Ma ridic de pe scaun si ma uit la cer. Gasesc o intrebare cu raspuns concret,"Exista vreun raspuns care sa nu-ti raspunda?! Da!". Ma bucur, inchid ochii si pasesc usor. Plec in cautarea acelei raze. Pur si simplu, nu ma mai intereseaza daca o gasesc sau nu, nu mai vreau sa aflu acele raspunsuri. Multe din raspunsuri nici nu ar trebui sa le caut, o sa vina ele cu timpul.
Si pentru toate intrebarile fara raspuns o sa am un raspuns care nu raspunde la nici o intrebare: NU STIU!!!

"Prietenii"....

Cine a zis: "Fereste-ma Doamne de prieteni ca de dusmani ma feresc si singur", a stiut ce zice... M-am saturat de "prieteni". Nu-mi doresc prieteni care sa se dea in spectacol in fata mea, pentru ca ii cunosc, stiu de ce sunt in stare, si daca nu i-as cunoaste, nu mi-ar mai fi prieteni. Ii vad pe toti cum se fac intre ei, am ochii deschisi...din pacate.

Din 10 prieteni sti ca 5 sunt falsi, iar daca apare o problema, inca 3 fac pasi, mai raman 2 care se cearta intre ei despre cum ar fi mai bine sa pazeasca banii tai.

Vreme rea...

Deci, de inceput am inceput cu un inceput... Afara... ploua, in suflet... ninge, nici eu nu mai stiu pe unde sa fug. Am asteptat si astept in continuare sa fie senin. Nu stiu cat mai rezist. Mi-e frig... timpul trece, vremea nu se schimba... astept in continuare. Simt o sursa de caldura. Timid ma apropiu usor. O zaresc. E speranta ce abia mai licare. Ma asez langa ea, ma incalzesc si continui sa traiesc. Usor, usor se stinge. O adiere imi mangaie obrazul inghetat, inchid ochii si vizez un vis frumos.

Vreau...

Satul pana peste cap de viata obisnuita... vreau o schimbare, vreau sa cunosc lumea, sa cunosc continutul acesteia, sa-i aflu secretele si sa-i descopar miracolele. Sunt constient ca lumea este rea, dar in sufletul meu am speranta ca este si o parte buna in lumea asta, pentru ca este prea mare pentru a fi numai rautate. Pan` la urma speranta e singurul lucru` care nu mi-l poate lua nimeni si care ma ajuta sa traiesc in continuare.

Inca un fum...

Mai trag un fum... din cand in cand, si mai suspin odata,...

... caci viata-i trecatoare, precum o ultima tigare.